2014. február 16., vasárnap

Március 10. – az eredeti forgatókönyv szerint*

Március 10.-én a marosvásárhelyi Postaréten második alkalommal kerül sor a székely szabadság napjának megünneplésére. Tavaly, Izsák Balázs, az SZNT elnöke azt mondta: „a székely szabadság napja legyen a jövőben is az a nap, amikor Székelyföld lakói kinyilvánítják a szabadság iránti igényüket, s elszántságukat, hogy amit ésszel, erővel és szent akarattal önmaguk vagy eleik kivívtak, feladni nem fogják soha. A mai napon a szabadság iránti igény kinyilvánítása Székelyföld területi autonómiájának követelését jelenti.„
Az esemény közeledtével egyre gyakrabban látnak napvilágot a rendezvényt ellenző nyilatkozatok. Ezekről beszélgettünk Izsák Balázzsal.
– A román sajtó röpítette fel a hírt, hogy a székely szabadság napjára tervezett felvonulást nem engedélyezi a polgármesteri hivatal erre szakosodott – a közrendészeti intézmények, a polgármesteri hivatal és a katasztrófa-elhárítókból álló – bizottsága. A helyi rendőrség vezetője szerint a felvonulás különálló rendezvény, amelyet nem lehet egy megemlékezéshez kötni. Hogyan kommentálja ezeket a híreket?
– Úgy gondolom, hogy mindenkinek, nekünk is, a hatóságoknak is, tiszteletben kell tartani a gyülekezési jogot szabályozó 60/1991-es törvényt.
Ez azt jelenti, hogy ez a véleményező bizottság, ahogy különben Bretfelean úr is mondta, csupán véleményező, konzultatív testület, nem hoz döntéseket. Az előzetes bejelentésben leírtak ebben a pillanatban érvényesek, tehát a megemlékezésre és a felvonulásra vonatkozó bejelentés is.
– Bretfelean azt mondta, hogy ez a bizottság nem ért egyet a felvonulással.
– De ugyancsak Bretfelean mondja azt is, hogy ez a bizottság egy konzultatív testület, amelynek tanácsadói hatásköre van.
– Mit tesz a Székely Nemzeti Tanács március 10-én?
– Az előzetes bejelentésnek megfelelően fogunk cselekedni. Ebben a pillanatban az az érvényes, ami az előzetes bejelentésben volt.
- Mi volt benne egészen pontosan?
– Megemlékezés és utána felvonulás, leírva a felvonulás útvonala. Ugyanis a 60-as törvény, amelyre mindegyre hivatkozunk, azt mondja, hogy ez a véleményező bizottság megváltoztathatja az előzetes bejelentésbe foglalt útvonalat… a szervezők beleegyezésével. Mi a jegyzőkönyvet nem írtuk alá, nem egyeztünk bele, tehát nem tudta a bizottság megváltoztatni az előzetes bejelentésben rögzített forgatókönyvet.
– Tehát a Székely Nemzeti Tanács az eredeti forgatókönyvet követi március 10-én?
– Természetesen.
– Mi az elnök úr véleménye arról, hogy Marius Paşcan szenátor, volt kormánybiztos sajtótájékoztatón kijelentette, hogy az ügyészségnek saját hatáskörben kellene eljárást indítania árulás címén a Székely Nemzeti Tanács autonómiatörekvései ellen, amelyekkel szerinte veszélyeztetik az ország egységét, szuverenitását, a nemzetállamot stb…
– Ezúton is szeretném megköszönni Marius Paşcan úrnak az ismételt segítségnyújtást, amivel következetesen szolgál nekünk az autonómiaküzdelemben, hiszen a román média az ő hathatós segítsége nélkül nem figyelt volna fel erre a szerintünk nagyon fontos kezdeményezésre. Ugyanakkor zárójelben jegyzem meg, hogy szerinte arra biztatjuk az önkormányzatokat, hogy Romániának árulják el Romániát. Amit politikai skizofréniának lehetne nevezni, de ezt nem tartom annyira fontosnak, mint azt a segítséget, amit az ügy mediatizálásában kaptunk és abban, hogy úgy látja, meg kell adni ennek a kellő figyelmet és súlyt. Ismételten köszönöm Paşcan úrnak, mindig megbízható szövetségesünk volt, és bízom benne, hogy a jövőben is az marad.

Mózes Edith

*Interjú a Népújságban 2014. február 15., szombat

Másfélszáz székely önkormányzat nyilvánítsa ki akaratát!



Nyílt levél a székely önkormányzatokhoz

Az elmúlt években Székelyföld közössége többször kifejezte akaratát, hogy legfontosabb nemzetpolitikai törekvését a demokrácia legmagasabb szintű intézményének gyakorlásával, népszavazással erősítse meg. A Székely Nemzeti Tanács több alkalommal szorgalmazta, írjanak ki helyi népszavazást Székelyföld autonómiájáról. Ennek jegyében megszervezte és lebonyolította azt a népszavazást, amely során 210.000 székelyföldi polgár (a válaszadók 99%-a) mondott igent az autonómiára. Legutóbb Hargita és Kovászna megye önkormányzati testülete fogadott el egy népszavazásra vonatkozó határozatot, ám a kormánybiztosok megakadályozták a döntések végrehajtását. Mindez annak ellenére, hogy a népszavazás intézményének alkalmazását minden, Románia által is elfogadott nemzetközi egyezmény szorgalmazza, sőt, kötelezővé teszi.
Most Románia közigazgatási átszervezésének időszakában még hangsúlyosabban érvényesítenünk kell az Európai Unióban széles körben alkalmazott elvet, miszerint egy (közigazgatási hatáskörökkel is felruházott) régiót nem kijelölni, hanem elismerni kell. Egy ország bármilyen közigazgatási átalakítását elsősorban a lakosság hosszú távú érdekeinek, a demokrácia elveinek és az adott ország nemzetközi kötelezettségeinek figyelembevételével kell végrehajtani. Egy közigazgatási egység hatékony működésének fontos feltétele, hogy ne pillanatnyi politikai konjunktúra mentén alakítsák ki határait, szerkezetét, határozzák meg hatásköreit, hanem az illető régióra jellemző természeti, társadalmi és kulturális ismérvek, a régióban élő közösségek hagyományainak legmesszemenőbb figyelembe vételével. 
A Székely Nemzeti Tanács ezúttal kéri fel Székelyföld százötvenhárom önkormányzatát, hogy a fenti elvek figyelembevételével, jelen nyílt levélhez csatolt határozattervezetet elfogadva egységesen nyilvánítsa ki az általa képviselt közösség autonómia iránti igényét, és tegye láthatóvá a nagyvilág számára, amit a prefektusi önkény a népszavazások meggátolásával el akar rejteni: a székely falvak és városok egységes akarattal egyetlen, de különálló közigazgatási egységbe akarnak tartozni. Ez a közigazgatási egység viselje a Székelyföld nevet, egy szerves törvény szavatolja számára az autonómiát, és területén az állam nyelve mellett legyen hivatalos nyelv a magyar. 



Marosvásárhely, 2014. február 12.
                                                                                 Izsák Balázs
                                                                A Székely Nemzeti Tanács elnöke




Indoklás

Egy önkormányzat számára a legtermészetesebb dolog, hogy az adott közösség akaratának és érdekeinek megfelelõen intézze a település dolgait. Éppen ezért nem csak törvényes, de teljes mértékben logikus is, hogy sarkalatos ügyekben helyi népszavazást írjon ki, azért, hogy lehetõséget adjon a közösségnek arra, hogy részt vegyen a döntéshozatalban.
Egy ilyen sarkalatos kérdés Székelyföld státusa és jövõje, azé a régióé, aminek hagyományos módon része _____________ is. Ezért írt ki az elmúlt években a község/város önkormányzata is ezzel kapcsolatos helyi népszavazást. Sajnálatos módon ennek a megtartását a prefektus megakadályozta. Ezek után arra kértem meg a képviselõtestület tagjait, hogy minél szélesebb körben konzultálják õk maguk a község lakóit errõl a témáról. A beérkezett véleményeket összesítve született meg az a Petíció, amit azért terjesztek most a község/város legitim módon megválasztott képviselõi elé, hogy azt szavazatukkal megerõsítsék.    

_______________, 2014.___.__.

Kezdeményezõ: ___________________, polgármester


Aláírás: _______________________

                                                                                ----------------------------


Expunere de motive

Pentru un consiliul local este mai mult decât natural, să adopte hotărâri având în vedere în primul rând dorintele si interesele comunitătii locale. De aceea este nu numai legal, dar perfect logic, ca în chestiuni de o importantă majoră să initieze referendum local, astfel ca să acorde posibilitate comunitătii locale să se implice în luarea decizilor.
O astfel de problemă majoră este statutul si viitorul Tinutului Secuiesc, regiune din care face parte în mod traditional comuna/orasul ______________. De aceea consiliul local ______________ a initiat de două ori în anii care au trecut referendum local pe această temă. Regretabil, acestea au fost practic împiedicate de prefectul judetului Harghita. De aceea am solicitat membrilor consiliului local, să consulte într-o scală cât mai largă populatia comunei pe această temă. Din sintetizarea părerilor populatiei a reiesit Petitia alăturată, pe care-l pun în fata alesilor legitimi ai comunitătii, ca să-l confirme prin votul lor.

________________, la ___ ___ 2014

Initiator: ___________________, primar

_________________
semnătura

                                                                                  ----------------------------



 ROMÂNIA
JUDETUL ______________
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI/ORASULUI ___________________



                                                                             HOTĂRÂREA Nr. _______/2014

privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din comuna/orasul ___________________________

Consiliul local al comunei/orasului________________, întrunit la data de ___ ___ 2014
    - Având în vedere Expunerea de motive cu nr.  _______/2014 al primarului __________________ si Raportul de specialitate nr. _________/2014 al  Serviciului juridic;
    - Tinând cont de concluziile raportului Comisiei Prezidentiale de Analiză a Regimului Politic si Constitutional din România (Raportul Stanomir);
    - Tinând cont de faptul, că Art. 11 din Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, că "În acele regiuni, unde persoanele apartinând unei minorităti nationale formează o majoritate, acestia au dreptul, ca - în consens cu legislatia tării - să formeze organe ale administratiei publice locale autonome, sau să beneficieze de un statut special, corespunzător situatiei lor istorice si teritoriale specifice";
    - Având în vedere faptul, că România s-a angajat unilateral la respectarea recomandărilor APCE, si a afirmat în repetate rânduri, că politica sa fată de minorităti se bazează pe recomandarea amintită mai sus;
    - Având în vedere faptul, că 210.000 persoane, peste 99% dintre participantii la referendumul organizat în 2007-2008 inclusiv în comuna/orasul ________________ s-au pronuntat pentru crearea unei regiuni autonome, care să cuprindă toate localitătile locuite în majoritate de secui;
    - Având în vedere că pe baza obligatiilor internationale ale României se impune mentinerea principiului prevăzut de art. 3 a Legii 2/1968, conform căreia judetele  sunt „unităti de bază ale organizării administrativ-teritoriale a tării - în functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legăturile culturale si traditionale ale populatiei.”
Luând în considerare avizul favorabil al comisiei de specialitate Juridică, _____ – constituite din cadrul Consiliului Local ____________
    Tinând cont de prevederile O.G. nr.27/2002, privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor, cu modificările si completările ulterioare,
     În conformitate cu prevederile art.2 aliniat (1) si art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică locală, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
În temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul (1) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică locală, republicată,


                                                                                         HOTĂRĂSTE:


    Art. 1. (1) Adoptă Petitia adresată Parlamentului si Guvernului României, care se găseste în Anexa la prezenta hotărâre.
        (2) Încredintează primarul comunei/orasului __________________, să transmită Petitia institutiilor si organelor enumerate în Art. 3 si să-l sustină în fata lor.   
`    Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredintează primarul comunei/orasului _______________.
    Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică Institutiei Prefectului Judetului _________________, Comitetului Regiunilor din UE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autoritătilor Locale si Regionale al Consiliului Europei  (CALRCE), precum si Consiliului Drepturilor Omului din cadrul ONU.

____________________, la ___ ___  2014

                           
    PREªEDINTELE                            CONTRASEMNEAZĂ
        SEDINTEI         SECRETARUL COMUNEI/ORASULUI ______________,   




_____________________________                              ______________________


                                                                                  ---------------------


Consiliul local _________________                                                                                            Anexa la HCL nr. ___/2014

Petitie
Adresată parlamentului si guvernului României

            Orice reforma administrativă dintr-o tară trebuie să se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale populatiei, respectarea principiilor democratiei si ale angajamentelor internationale ale tării respective. La delimitarea unitătilor administrativ-teritoriale se va tine cont în mod obligatoriu de vointa populatiei din unitatea respectivă. Un astfel de proces trebuie să fie bazat pe un studiu elaborat de specialisti, cu excluderea intereselor politice de moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experti, având în frunte pe profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. (RAPORT al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Regimului Politic si Constitutional din România) Raportul acordă o atentie specială teritoriilor locuite de minorităti nationale, care necesită tratament special, în prisma unor conventii internationale ratificate de România, afirmând:
„Orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care tin de protectia minoritătilor nationale. ªi ceasta  cu atât mai mult cu cât este important ca acest efort să conducă la efecte secundare de natură să afecteze identitatea acestor minorităti nationale: este vorba de un punct foarte sensibil al oricărei reforme administrative, fiindcă această realitate a caracterizat reorganizările administrative precedente. Din acest punct de vedere, unele acte normative internationale trebuie luate în considerare:
- Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective si principii), stabileste că„în ceea ce priveste limbile regionale sau minoritare, în zonele în care aceste limbi sunt folosite si în functie de situatia fiecărei limbi, părtile îsi întemeiază politica, legislatia si practica pe următoarele obiective si principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, în as a fel încât diviziunile administrative existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare."
- de asemenea, conform art. 16 din Conventia cadru pentru protectia minoritătilor nationale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, „părtile se vor abtine să ia măsuri care, modificând proportiile populatiei din arii locuite de persoane apartinând minoritătilor nationale, sunt îndreptate împotriva drepturilor si libertătilor decurgând din principiile în scrise în prezenta conventie-cadru".
- o problemă specifică este ridicată de art. 5 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, care reglementează protectia limitelor teritoriale ale unitătilor administrativ-teritoriale, si conform căreia „pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitătile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite"etc.
În concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuată cu respectarea acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorială.„
            Articolul 11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei stipulează, că „în acele regiuni, unde persoanele care apartin unei minorităti nationale formează majoritatea, acestia au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordantă cu situatia lor istorică sau teritorială specifică”.
            În cazul Rezolutiei 1334/2003 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei însusi titlul precizează, că regiunile autonome din Europa sunt exemple pozitive în solutionarea conflictelor. Articolul 12 din această recomandare stipulează, că faptul că un stat este unitar nu vine în contradictie cu existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeste despre necesitatea, ca statul să trateze cu întelegere dacă o comunitate etnică cu traditii istorice solicită autodeterminare.
            Cu ocazia aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, să respecte aceste recomandări, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, că politica sa fată de minorităti se bazează pe principiile europene.
            Cu ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a promis, că la regionalizarea tării se vor respecta toate angajamentele internationale ale României.
            Cu toate acestea, România nu a pus în practică nimic din aceste principii, ba mai mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al parlamentului, dând o interpretare abuzivă si de rea credintă articolului 12 din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva drepturilor colective. 
            Cei peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, că aceste probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului.    Din 1993, formatiunile politice maghiare din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului să înceapă o dezbatere deschisă si la obiect despre autonomie. Multumit acestor eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv si fără patimi despre acest subiect. Un fapt deosebit de important este acela, că în 2007-2008 s-a organizat un referendum în Tinutul Secuiesc, al cărui rezultat este extrem de clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au pronuntat în favoarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Într-o democratie doleantele poporului sunt respectate, asa ar trebui să procedeze si autoritătile din România.
            În privinta suportului extern însă situatie este mai putin fericită. Guvernul si parlamentul de la Bucuresti - prin diferite metode - au reusit mereu să creeze impresia falsă, că procedează în mod democratic, respectând vointa poporului secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacă autoritătile locale din Tinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la asa zisa rezolvare a problemelor minoritătilor nationale din România, respectiv cu privire la preconizata regionalizare a tării, care în forma propusă de guvern ar avea consecinte deosebit de nefaste pentru Tinutul Secuiesc, si ar formula chiar ei doleanta comunitătilor pe care le reprezintă. Din aceste motive, ca reprezentanti ai comunei/orasului/municipiului ________________ adoptăm prezenta

Petitie
prin care:
- Solicităm Parlamentului si Guvernului României, să respecte toate angajamentele internationale ale României, în domeniul protectiei minoritătile nationale.
(2) În acest sens solicităm cu precădere respectarea principiilor continute în Art. 11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003 ale Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare.
- Solicităm, ca să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Tinutul Secuiesc, si care să cuprindă toate localitătile din anexa la prezentul memorandum si numai aceste localităti.
- Solicităm un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat parlamentului României. 
- Solicităm ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei regiuni să se realizeze prin referendum local.
- Solicităm, ca în acele unităti teritorial-administrative în care ponderea unei minorităti nationale depăseste 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca si limbă oficială în  unitătile teritorial-administrative respective, având acelasi statut cu limba oficială a statului.

_______________________, la ___ ___  2014

În numele Consiliului Local _______________
Presedinte de sedintă: ____________________


Semnătura: _______________________
 

Anexa la hotãrârea nr. ________/2014

nr.



Denumirea comunei, orasului

Denumirea in limba maghiarã

Scaunul
(subdiviziuni adminstrativ-teritoriale ale Ţinutului Secuiesc)
Judetul

1
ACATARI
ÁKOSFALVA
Mures
Mures
2
AITA MARE
NAGYAJTA
Miclosoara-Bradut
Covasna
3
APATA
APÁCA
Miclosoara-Bradut
Brasov
4
ARCUS
ÁRKOS
Sepsi
Covasna
5
ATID
ETÉD
Odorhei
Harghita
6
AVRAMESTI
SZENTÁBRAHÁM
Odorhei
Harghita
7
BAILE TUSNAD
TUSNÁDFÜRDŐ VÁROS
Ciuc
Harghita
8
BALAN
BALÁNBÁNYA VÁROS
Ciuc
Harghita
9
BALAUSER
BALAVÁSÁR
Mures
Mures
10
BAND
MEZŐBÁND
Mures
Mures
11
BARAOLT
BARÓT VÁROS
Miclosoara-Bradut
Covasna
12
BATANI
NAGYBACON
Miclosoara-Bradut
Covasna
13
BELIN
BÖLÖN
Miclosoara-Bradut
Covasna
14
BERENI
SZÉKELYBERE
Mures
Mures
15
BILBOR
BÉLBOR
Gheorgheni
Harghita
16
BIXAD
SEPSIBÜKSZÁD
Sepsi
Covasna
17
BODOC
SEPSIBODOK
Sepsi
Covasna
18
BOROSNEU MARE
NAGYBOROSNYÓ
Orbai
Covasna
19
BORSEC
BORSZÉK VÁROS
Gheorgheni
Harghita
20
BRADESTI
FENYÉD
Odorhei
Harghita
21
BRADUT
BARDÓC
Miclosoara-Bradut
Covasna
22
BRATES
BARÁTOS
Orbai
Covasna
23
BREAZA
BERESZTELKE
Mures
Mures
24
BRETCU
BERECK
Kézdi
Covasna
25
CAPALNITA
KÁPOLNÁSFALU
Odorhei
Harghita
26
CARTA
CSÍKKARCFALVA
Ciuc
Harghita
27
CATA
KACA
Odorhei
Brasov
28
CATALINA
SZENTKATOLNA
Kézdi
Covasna
29
CERNAT
CSERNÁTON
Kézdi
Covasna
30
CEUASU DE CAMPIE
MEZŐCSÁVÁS
Mures
Mures
31
CHIBED
KIBÉD
Mures
Mures
32
CHICHIS
KÖKÖS
Sepsi
Covasna
33
CICEU
CSÍKCSICSÓ
Ciuc
Harghita
34
CIUCSANGEORGIU
CSÍKSZENTGYÖRGY
Ciuc
Harghita
35
CIUMANI
GYERGYÓCSOMAFALVA
Gheorgheni
Harghita
36
COMANDAU
KOMMANDÓ
Orbai
Covasna
37
CORBU
GYERGYÓHOLLÓ
Gheorgheni
Harghita
38
CORUNCA
KORONKA
Mures
Mures
39
CORUND
KOROND
Odorhei
Harghita
40
COVASNA
KOVÁSZNA VÁROS
Orbai
Covasna
41
COZMENI
CSÍKKOZMÁS
Ciuc
Harghita
42
CRACIUNESTI
NYÁRÁDKARÁCSON
Mures
Mures
43
CRISTESTI
MAROSKERESZTÚR
Mures
Mures
44
CRISTURU SECUIESC
SZÉKELYKERESZTÚR VÁROS
Odorhei
Harghita
45
DALNIC
DÁLNOK
Kézdi
Covasna
46
DANESTI
CSÍKDÁNFALVA
Ciuc
Harghita
47
DARJIU
SZÉKELYDERZS
Odorhei
Harghita
48
DEALU
OROSZHEGY
Odorhei
Harghita
49
DITRAU
DITRÓ
Gheorgheni
Harghita
50
EREMITU
NYÁRÁDREMETE
Mures
Mures
51
ERNEI
NAGYERNYE
Mures
Mures
52
ESTELNIC
ESZTELNEK
Kézdi
Covasna
53
FANTANELE
GYULAKUTA
Mures
Mures
54
FELICIENI
FELSŐBOLDOGFALVA
Odorhei
Harghita
55
FRUMOASA
CSÍKSZÉPVÍZ
Ciuc
Harghita
56
GALAUTAS
GALÓCÁS
Gheorgheni
Harghita
57
GALESTI
NYÁRÁDGÁLFALVA
Mures
Mures
58
GHELINTA
GELENCE
Kézdi
Covasna
59
GHEORGHE DOJA
LUKAFALVA
Mures
Mures
60
GHEORGHENI
GYERGYÓSZENTMIKLÓS
Gheorgheni
Harghita
61
GHIDFALAU
GIDÓFALVA
Sepsi
Covasna
62
GHIMES-FAGET
GYIMESBÜKK
Ciuc
Bacau
63
GHINDARI
MAKFALVA
Mures
Mures
64
GLODENI
MAROSSÁRPATAK
Mures
Mures
65
GORNESTI
GERNYESZEG
Mures
Mures
66
HAGHIG
HIDVÉG
Sepsi
Covasna
67
HODOSA
SZÉKELYHODOS
Mures
Mures
68
HOMOROD
HOMORÓD
Odorhei
Brasov
69
ILIENI
ILLYEFALVA
Sepsi
Covasna
70
IZVORU MURESULUI
MAROSFŐ
Gheorgheni
Harghita
71
JOSENI
GYERGYÓALFALU
Gheorgheni
Harghita
72
LAZAREA
GYERGYÓSZÁRHEGY
Gheorgheni
Harghita
73
LELICENI
CSÍKSZENTLÉLEK
Ciuc
Harghita
74
LEMNIA
LEMHÉNY
Kézdi
Covasna
75
LIVEZENI
JEDD
Mures
Mures
76
LUETA
LÖVÉTE
Odorhei
Harghita
77
LUNCA DE JOS
GYIMESKÖZÉPLOK
Ciuc
Harghita
78
LUNCA DE SUS
GYIMESFELSŐLOK
Ciuc
Harghita
79
LUPENI
FARKASLAKA
Odorhei
Harghita
80
MADARAS
MEZŐMADARAS
Mures
Mures
81
MADARAS
CSÍKMADARAS
Ciuc
Harghita
82
MAGHERANI
NYÁRÁDMAGYARÓS
Mures
Mures
83
MALNAS
MÁLNÁS
Sepsi
Covasna
84
MARTINIS
HOMORÓDSZENTMÁRTON
Odorhei
Harghita
85
MERENI
KÉZDIALMÁS
Kézdi
Covasna
86
MERESTI
HOMORÓDALMÁS
Odorhei
Harghita
87
MICFALAU
MIKÓÚJFALU
Sepsi
Covasna
88
MIERCUREA CIUC
CSÍKSZEREDA
Ciuc
Harghita
89
MIERCUREA NIRAJULUI
NYÁRÁDSZEREDA
Mures
Mures
90
MIHAILENI
CSÍKSZENTMIHÁLY
Ciuc
Harghita
91
MOACSA
MAKSA
Kézdi
Covasna
92
MUGENI
BÖGÖZ
Odorhei
Harghita
93
NEAUA
HAVAD
Mures
Mures
94
OCLAND
OKLÁND
Odorhei
Harghita
95
ODORHEIU SECUIESC
SZÉKELYUDVARHELY
Odorhei
Harghita
96
OJDULA
OZSDOLA
Kézdi
Covasna
97
ORMENIS
ÜRMÖS
Miclosoara-Bradut
Brasov
98
OZUN
UZON
Sepsi
Covasna
99
PANET
MEZŐPANIT
Mures
Mures
100
PASARENI
BACKAMADARAS
Mures
Mures
101
PAULENI-CIUC
CSÍKPÁLFALVA
Ciuc
Harghita
102
PLAIESII DE JOS
KÁSZONALTÍZ
Ciuc
Harghita
103
POIAN
KÉZDISZENTKERESZT
Kézdi
Covasna
104
PORUMBENII MARI
NAGYGALAMBFALVA
Odorhei
Harghita
105
PRAID
PARAJD
Odorhei
Harghita
106
RACOS
ALSÓRÁKOS
Miclosoara-Bradut
Brasov
107
RACU
CSÍKRÁKOS
Ciuc
Harghita
108
RECI (Reti)
RÉTY
Sepsi
Covasna
109
REMETEA
GYERGYÓREMETE
Gheorgheni
Harghita
110
SACEL
SZÉKELYANDRÁSFALVA
Odorhei
Harghita
111
SANCRAIENI
CSÍKSZENTKIRÁLY
Ciuc
Harghita
112
SANCRAIU DE MURES
MAROSSZENTKIRÁLY
Mures
Mures
113
SANDOMINIC
CSÍKSZENTDOMOKOS
Ciuc
Harghita
114
SANGEORGIU DE PADURE
ERDŐSZENTGYÖRGY
Mures
Mures
115
SANGOERGIU DE MURES
MAROSSZENTGYÖRGY
Mures
Mures
116
SANMARTIN
CSÍKSZENTMÁRTON
Ciuc
Harghita
117
SANSIMION
CSÍKSZENTSIMON
Ciuc
Harghita
118
SANTANA DE MURES
MAROSSZENTANNA
Mures
Mures
119
SANTIMBRU
CSÍKSZENTIMRE
Ciuc
Harghita
120
SANZIENI
KÉZDISZENTLÉLEK
Kézdi
Covasna
121
SARATENI
SÁVÁRAD
Mures
Mures
122
SARMAS
SALAMÁS
Gheorgheni
Harghita
123
SATU MARE
MÁRÉFALVA
Odorhei
Harghita
124
SECUIENI
ÚJSZÉKELY
Odorhei
Harghita
125
SFANTU GHEORGHE
SEPSISZENTGYÖRGY
Sepsi
Covasna
126
SICULENI
CSÍKMADÉFALVA
Ciuc
Harghita
127
SIMONESTI
SIMÉNFALVA
Odorhei
Harghita
128
SINCAI
MEZÕSÁMSOND
Mures
Mures
129
SOVATA
SZOVÁTA
Mures
Mures
130
STANCENI
GÖDEMESTERHÁZA
Ciuc
Harghita
131
SUBCETATE
GYERGYÓVÁRHEGY
Gheorgheni
Harghita
132
SUSENI
GYERGYÓÚJFALU
Gheorgheni
Harghita
133
TARGU - MURES
MAROSVÁSÁRHELY
Mures
Mures
134
TARGU SECUIESC
KÉZDIVÁSÁRHELY
Kézdi
Covasna
135
TOMESTI
CSÍKSZENTTAMÁS
Ciuc
Harghita
136
TOPLITA
MAROSHÉVÍZ
Gheorgheni
Harghita
137
TULGHES
GYERGYÓTÖLGYES
Gheorgheni
Harghita
138
TURIA
TORJA
Kézdi
Covasna
139
TUSNAD SAT
TUSNÁD FALU
Ciuc
Harghita
140
ULIES
KÁNYÁD
Odorhei
Harghita
141
UNGHENI
NYÁRÁSTŐ
Mures
Mures
142
VALCELE
ELŐPATAK
Sepsi
Covasna
143
VALEA CRISULUI
SEPSIKŐRÖSPATAK
Sepsi
Covasna
144
VARGATA
CSIKFALVA
Mures
Mures
145
VARGHIS
VARGYAS
Miclosoara-Bradut
Covasna
146
VARSAG
SZÉKELYVARSÁG
Odorhei
Harghita
147
VETCA
SZÉKELYVÉCKE
Mures
Mures
148
VLAHITA
SZENTEGYHÁZA
Odorhei
Harghita
149
VOIVODENI
VAJDASZENTIVÁNY
Mures
Mures
150
VOSLABENI
VASLÁB
Gheorgheni
Harghita
151
ZABALA
ZABOLA
Orbai
Covasna
152
ZAGON
ZÁGON
Orbai
Covasna
153
ZETEA
ZETELAKA
Odorhei
Harghita