Nyílt levél Románia Románia Kormányának
Victor Ponta Miniszterelnök Úrnak
Tájékoztatásul Kelemen Hunor Miniszterelnök-helyettes Úrnak
Tisztelt Miniszterelnök
Úr!
Mint
a „Kohéziós politika a régiók egyenlőségéért és a regionális kultúrák
fenntarthatóságáért” megnevezésű polgári kezdeményezés polgári bizottságának
képviselője, Dabis Attila magyar állampolgárral közösen bepereltük az Európai
Bizottságot (T-529/13 számú ügy) amiért elutasította az említett polgári
kezdeményezés bejegyzését, kérve az elutasító határozat érvénytelenítését és a
Bizottság kötelezését a kezdeményezés bejegyzésére.
Az
Európai Unió Bírósága tájékoztatott, hogy Szlovákia, Görögország és Románia
kérte a beavatkozásának a jóváhagyását a Bizottság oldalán, míg Magyarország
ugyanezt a felperesek oldalán kérte.
Románia
állampolgáraként mélyen meglepett a Román Államnak ez a lépése, amely nem
magyarázható másként, mint a szándékunk félreértésével. Fontosnak tartom
leszögezni:
1.
A javasolt polgári kezdeményezés nem esik nyilvánvalóan a Bizottság azon
hatáskörén kívül, hogy a Szerződések végrehajtásához uniós jogi aktusra
irányuló javaslatot nyújtson be. Ezt a tényt megerősítik azok az ellentmondások
és tévedések az Európai Bizottság érvelésében, amelyeket az Európai Unió
Bírósághoz benyújtott válaszai tartalmaznak. Ez alapján kijelenthető, hogy a kezdeményezést
be kell jegyezni, hogy meg lehessen kezdeni a szükséges aláírások
összegyűjtését, hogy ezekkel együtt terjeszthessük a javaslatot az Európai
Bizottság elé.
2.
Bármelyik tagállamnak joga van, hogy fenntartásait kifejezze a közösségi jog bármely
jogszabály-kezdeményezésével szemben, ám egy demokratikus, az Unió alapvető
értékeivel összhangban levő Európában, ezek megvitatásnak fórumai, ahol ezek a
fenntartások megvitathatóak, és minden tagállam előadhatja saját álláspontját,
azok az Unió jogalkotásban résztvevő intézményei, és semmiképpen nem az Európai
Unió Bírósága.
3.
Az említett polgári kezdeményezés célja, hogy az Unió kohéziós politikája
kezelje kiemelt figyelemmel mindazokat a régiókat, amelyeket nemzeti, etnikai,
kulturális, vallási és nyelvi sajátosságok különböztetnek meg az őket körülvevő
régióktól. A kohéziós politika ilyen javulásától az Európai Unió hatékonyabb
működésére lehet számítani, és Európa kulturális sokszínűségének fenntartására,
amely célok összhangban vannak a tagállamok érdekeivel, Romániát is beleértve.
4.
Tagadhatatlan, hogy az említett kezdeményezésnek van egy kisebbségvédelmi
dimenziója is, figyelembe véve azokat a pozitív hatásokat, amelyeket a javasolt
uniós szintű jogszabály a kisebbségek helyzetére gyakorolna, ám ezért a kérdést
nem gyanakvással és ellenségesen kell megközelíteni, hanem csakis a tagállamok
nemzetközi kötelezettségeinek szemszögéből, amelyek révén a kisebbségek védelme
nemzetközi együttműködés tárgya.
5.
Még ha igaz is, hogy a Románia beavatkozására vonatkozó határozatot a Romániai
Magyar Demokrata Szövetség kormányba lépése előtt fogadták el, abban az
esetben, ha Románia nem vonja vissza a beavatkozási kérelmét, a helyzet igen kényelmetlenné
fog válni, hiszen az RMDSZ határozottan támogatja ezt a polgári kezdeményezést,
Korodi Attila környezetvédelmi miniszter pedig tagja a polgári bizottságnak,
amely a kezdeményezést megfogalmazta. Ez a helyzet semmiképpen sem szolgálja a
jelenlegi kormány jó működését, tekintettel arra, hogy az RMDSZ-nek
határozottan és világosan állást kell foglalnia ebben a tárgyban az európai
parlamenti választások előtt.
Ezeket
a szempontokat figyelembe véve kérjük, hogy vonják vissza Romániának az
említett perben benyújtott beavatkozási kérelmét minden olyan régió érdekében,
amelyeket nemzeti, etnikai, kulturális, vallási és nyelvi sajátosságok
különböztetnek meg az őket körülvevő régióktól, Székelyföld érdekében, Románia
érdekében és egész Európa javára.
Tisztelettel:
Izsák
Balázs
A Székely Nemzeti Tanács elnöke
Marosvásárhely, 2014-04-14
 | |
| Románia beavatkozási kérelme |
 |
| Cererea de intervenţie a României |
Scrisoare deschisă Guvernului României
Spre ştiinţă Domnului Viceprim-ministru Kelemen Hunor
Stimate Domnule Prim Ministru!
În calitate de reprezentant al comitetului cetăţeneşti al iniţiativei europene cu titlul „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale” am intentat împreună cu cetăţeanul maghiar Dabis Attila un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Comisiei Europene, (cauza T-529/13) din cauza refuzării înregistrării iniţiativei menţionate, cerând anularea hotărârii prin care înregistrarea a fost refuzată, şi obligarea Comisiei la înregistrarea iniţiativei.
Am fost informat de Curtea Europeană de Justiţie, că Slovacia, Grecia şi România au solicitat admiterea intervenţiei lor pe partea pârâtului Comisia Europeană, iar Ungaria a cerut acelaşi lucru dar pe partea reclamanţilor.
În calitate de cetăţean al României am fost profund surprins de acest demers al Statului Român, care nu poate fi explicat altfel, decât prin neînţelegerea intenţiei noastre. Ţin să precizez:
1. Având în vedere, că propunerea de iniţiativă cetăţenească amintită nu se află vădit în afara sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor, fapt confirmat însăşi de contradicţiile şi greşelile în argumentare ale Comisiei Europene în întâmpinările înaintate către Curtea Europeană de Justiţie, se poate afirma că iniţiativa trebuie înregistrată în vederea strângerii semnăturilor necesare pentru a fi înaintată împreună cu acestea Comisiei Europene.
2. Oricare din statele membre are dreptul de a-şi exprima rezerve faţă de orice iniţiativă privind un act al dreptul comunitar, dar într-o Europă democratică, conformă cu valorile fundamentale ale Uniunii, forurile adecvate pentru a dezbate aceste rezerve, pentru a prezenta opţiunile fiecărui stat membru sunt instituţiile implicate în procesul legislativ al Uniunii, şi nicidecum Curtea Europeană de Justiţie.
3. Prin iniţiativa menţionată se urmăreşte, ca politica de coeziune a Uniunii să trateze cu deosebită atenţie acele regiuni, care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase, şi lingvistice de regiunile înconjurătoare. De la o asemenea îmbunătăţire a politicii de coeziune se poate aştepta la o funcţionare mai eficientă a Uniunii Europene, şi conservarea diversităţii culturale a Europei, obiective conforme cu interesele tuturor statelor membre, inclusiv ale României.
4. Este drept, că iniţiativa amintită are şi o dimensiune de protecţie a minorităţilor, având în vedere efectele pozitive asupra situaţiei lor, ce ar exercita actul juridic de nivel unional propus, totuşi subiectul nu trebuie abordat cu suspiciune şi ostilitate, ci din punctul de vedere al angajamentelor statelor membre ale Uniunii, prin care protecţia minorităţilor este recunoscută drept domeniu de cooperare internaţională.
5. Chiar dacă hotărârea privind intervenţia României a fost adoptată înaintea intrării în guvern a Uniunii Democrate Maghiare din România, în situaţia în care România nu-şi retrage cererea de intervenţie, situaţia devine deosebit de dificilă, de vreme ce UDMR susţine în mod clar această iniţiativă cetăţenească, iar domnul Korodi Attila, actualmente ministru al mediului este membru în comitetul cetăţenesc care a formulat iniţiativa. Această stare de fapt nu va fi sub nici o formă în folosul bunei funcţionări a actualului guvern, având în vedere că Uniunea Democrată Maghiară trebuie să ia o atitudine clară şi fermă în acest subiect înaintea alegerilor parlamentare europene.
Având în vedere aceste aspecte, solicităm să retrageţi cererea privind intervenţia României în procesul amintit spre binele tuturor regiunilor europene care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase, şi lingvistice de regiunile înconjurătoare, spre binele Ţinutului Secuiesc, spre binele României, spre binele Europei întregi.
Cu respect:
Am fost informat de Curtea Europeană de Justiţie, că Slovacia, Grecia şi România au solicitat admiterea intervenţiei lor pe partea pârâtului Comisia Europeană, iar Ungaria a cerut acelaşi lucru dar pe partea reclamanţilor.
În calitate de cetăţean al României am fost profund surprins de acest demers al Statului Român, care nu poate fi explicat altfel, decât prin neînţelegerea intenţiei noastre. Ţin să precizez:
1. Având în vedere, că propunerea de iniţiativă cetăţenească amintită nu se află vădit în afara sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor, fapt confirmat însăşi de contradicţiile şi greşelile în argumentare ale Comisiei Europene în întâmpinările înaintate către Curtea Europeană de Justiţie, se poate afirma că iniţiativa trebuie înregistrată în vederea strângerii semnăturilor necesare pentru a fi înaintată împreună cu acestea Comisiei Europene.
2. Oricare din statele membre are dreptul de a-şi exprima rezerve faţă de orice iniţiativă privind un act al dreptul comunitar, dar într-o Europă democratică, conformă cu valorile fundamentale ale Uniunii, forurile adecvate pentru a dezbate aceste rezerve, pentru a prezenta opţiunile fiecărui stat membru sunt instituţiile implicate în procesul legislativ al Uniunii, şi nicidecum Curtea Europeană de Justiţie.
3. Prin iniţiativa menţionată se urmăreşte, ca politica de coeziune a Uniunii să trateze cu deosebită atenţie acele regiuni, care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase, şi lingvistice de regiunile înconjurătoare. De la o asemenea îmbunătăţire a politicii de coeziune se poate aştepta la o funcţionare mai eficientă a Uniunii Europene, şi conservarea diversităţii culturale a Europei, obiective conforme cu interesele tuturor statelor membre, inclusiv ale României.
4. Este drept, că iniţiativa amintită are şi o dimensiune de protecţie a minorităţilor, având în vedere efectele pozitive asupra situaţiei lor, ce ar exercita actul juridic de nivel unional propus, totuşi subiectul nu trebuie abordat cu suspiciune şi ostilitate, ci din punctul de vedere al angajamentelor statelor membre ale Uniunii, prin care protecţia minorităţilor este recunoscută drept domeniu de cooperare internaţională.
5. Chiar dacă hotărârea privind intervenţia României a fost adoptată înaintea intrării în guvern a Uniunii Democrate Maghiare din România, în situaţia în care România nu-şi retrage cererea de intervenţie, situaţia devine deosebit de dificilă, de vreme ce UDMR susţine în mod clar această iniţiativă cetăţenească, iar domnul Korodi Attila, actualmente ministru al mediului este membru în comitetul cetăţenesc care a formulat iniţiativa. Această stare de fapt nu va fi sub nici o formă în folosul bunei funcţionări a actualului guvern, având în vedere că Uniunea Democrată Maghiară trebuie să ia o atitudine clară şi fermă în acest subiect înaintea alegerilor parlamentare europene.
Având în vedere aceste aspecte, solicităm să retrageţi cererea privind intervenţia României în procesul amintit spre binele tuturor regiunilor europene care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase, şi lingvistice de regiunile înconjurătoare, spre binele Ţinutului Secuiesc, spre binele României, spre binele Europei întregi.
Cu respect:
Izsák Balázs
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc
Târgu – Mureş, la 14 04 2014
Nincsenek megjegyzések:
Megjegyzés küldése