Egy önkormányzat számára a legtermészetesebb dolog, hogy az
adott közösség akaratának és érdekeinek megfelelõen intézze a település
dolgait. Éppen ezért nem csak törvényes, de teljes mértékben logikus is, hogy
sarkalatos ügyekben helyi népszavazást írjon ki, azért, hogy lehetõséget adjon
a közösségnek arra, hogy részt vegyen a döntéshozatalban.
Egy ilyen sarkalatos kérdés Székelyföld státusa és jövõje,
azé a régióé, aminek hagyományos módon része _____________ is. Ezért írt ki az
elmúlt években a község/város önkormányzata is ezzel kapcsolatos helyi
népszavazást. Sajnálatos módon ennek a megtartását a prefektus megakadályozta.
Ezek után arra kértem meg a képviselõtestület tagjait, hogy minél szélesebb
körben konzultálják õk maguk a község lakóit errõl a témáról. A beérkezett
véleményeket összesítve született meg az a Petíció, amit azért terjesztek most
a község/város legitim módon megválasztott képviselõi elé, hogy azt
szavazatukkal megerõsítsék.
_______________,
2014.___.__.
Kezdeményezõ:
___________________, polgármester
Aláírás:
_______________________
----------------------------
Expunere de motive
Pentru un consiliul local este mai mult decât natural, să
adopte hotărâri având în vedere în primul rând dorintele si interesele comunitătii
locale. De aceea este nu numai legal, dar perfect logic, ca în chestiuni de o
importantă majoră să initieze referendum local, astfel ca să acorde
posibilitate comunitătii locale să se implice în luarea decizilor.
O astfel de problemă majoră este statutul si viitorul
Tinutului Secuiesc, regiune din care face parte în mod traditional
comuna/orasul ______________. De aceea consiliul local ______________ a initiat
de două ori în anii care au trecut referendum local pe această temă.
Regretabil, acestea au fost practic împiedicate de prefectul judetului
Harghita. De aceea am solicitat membrilor consiliului local, să consulte într-o
scală cât mai largă populatia comunei pe această temă. Din sintetizarea părerilor
populatiei a reiesit Petitia alăturată, pe care-l pun în fata alesilor legitimi
ai comunitătii, ca să-l confirme prin votul lor.
________________,
la ___ ___ 2014
Initiator:
___________________, primar
_________________
semnătura
----------------------------
ROMÂNIA
JUDETUL
______________
CONSILIUL
LOCAL AL
COMUNEI/ORASULUI ___________________
HOTĂRÂREA
Nr. _______/2014
privind
unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din
comuna/orasul ___________________________
Consiliul
local al comunei/orasului________________, întrunit la data de ___ ___ 2014
- Având în vedere Expunerea de motive cu
nr. _______/2014 al primarului
__________________ si Raportul de specialitate nr. _________/2014 al Serviciului juridic;
- Tinând cont de concluziile raportului
Comisiei Prezidentiale de Analiză a Regimului Politic si Constitutional din
România (Raportul Stanomir);
- Tinând cont de faptul, că Art. 11 din
Recomandarea nr. 1201/1993 al APCE prevede, că "În acele regiuni, unde
persoanele apartinând unei minorităti nationale formează o majoritate, acestia
au dreptul, ca - în consens cu legislatia tării - să formeze organe ale
administratiei publice locale autonome, sau să beneficieze de un statut
special, corespunzător situatiei lor istorice si teritoriale specifice";
- Având în vedere faptul, că România s-a
angajat unilateral la respectarea recomandărilor APCE, si a afirmat în repetate
rânduri, că politica sa fată de minorităti se bazează pe recomandarea amintită
mai sus;
- Având în vedere faptul, că 210.000
persoane, peste 99% dintre participantii la referendumul organizat în 2007-2008
inclusiv în comuna/orasul ________________ s-au pronuntat pentru crearea unei
regiuni autonome, care să cuprindă toate localitătile locuite în majoritate de
secui;
- Având în vedere că pe baza obligatiilor
internationale ale României se impune mentinerea principiului prevăzut de art.
3 a Legii 2/1968, conform căreia judetele
sunt „unităti de bază ale organizării administrativ-teritoriale a tării
- în functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si
de legăturile culturale si traditionale ale populatiei.”
Luând
în considerare avizul favorabil al comisiei de specialitate Juridică, _____ –
constituite din cadrul Consiliului Local ____________
Tinând cont de prevederile O.G. nr.27/2002,
privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor, cu modificările
si completările ulterioare,
În conformitate cu prevederile art.2
aliniat (1) si art. 3, aliniat (1) si (2) din Legea nr. 215/2001 privind
administratia publică locală, republicată, cu modificările si completările
ulterioare;
În
temeiul prevederilor art. 36 alineatul (1), coroborat cu articolul 45 alineatul
(1) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică locală, republicată,
HOTĂRĂSTE:
Art. 1. (1) Adoptă Petitia adresată
Parlamentului si Guvernului României, care se găseste în Anexa la prezenta hotărâre.
(2) Încredintează primarul
comunei/orasului __________________, să transmită Petitia institutiilor si
organelor enumerate în Art. 3 si să-l sustină în fata lor.
` Art. 2. Cu aducerea la îndeplinire a
prezentei hotărâri se încredintează primarul comunei/orasului _______________.
Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică
Institutiei Prefectului Judetului _________________, Comitetului Regiunilor din
UE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autoritătilor
Locale si Regionale al Consiliului Europei
(CALRCE), precum si Consiliului Drepturilor Omului din cadrul ONU.
____________________,
la ___ ___ 2014
PREªEDINTELE CONTRASEMNEAZĂ
SEDINTEI SECRETARUL COMUNEI/ORASULUI
______________,
_____________________________
______________________
---------------------
Consiliul
local _________________
Anexa
la HCL nr. ___/2014
Petitie
Adresată parlamentului si guvernului României
Orice
reforma administrativă dintr-o tară trebuie să
se realizeze în primul rând având în vedere interesele pe termen lung ale
populatiei, respectarea principiilor democratiei si ale angajamentelor
internationale ale tării respective. La delimitarea unitătilor
administrativ-teritoriale se va tine cont în mod obligatoriu de vointa
populatiei din unitatea respectivă. Un astfel de proces trebuie să fie bazat pe
un studiu elaborat de specialisti, cu excluderea intereselor politice de
moment. Un astfel de studiu a fost elaborat în România de o comisie de experti,
având în frunte pe profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir. (RAPORT al
Comisiei Prezidentiale de Analiză a Regimului Politic si Constitutional din România)
Raportul acordă o atentie specială teritoriilor locuite de minorităti
nationale, care necesită tratament special, în prisma unor conventii
internationale ratificate de România, afirmând:
„Orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu
să ia în considerare dimensiunile care tin de protectia minoritătilor
nationale. ªi ceasta cu atât mai mult cu
cât este important ca acest efort să conducă la efecte secundare de natură să
afecteze identitatea acestor minorităti nationale: este vorba de un punct
foarte sensibil al oricărei reforme administrative, fiindcă această realitate a
caracterizat reorganizările administrative precedente. Din acest punct de
vedere, unele acte normative internationale trebuie luate în considerare:
- Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,
ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007, în art. 7 (obiective si
principii), stabileste că„în ceea ce priveste limbile regionale sau minoritare,
în zonele în care aceste limbi sunt folosite si în functie de situatia fiecărei
limbi, părtile îsi întemeiază politica, legislatia si practica pe următoarele
obiective si principii: ... b) respectarea ariei geografice a fiecărei limbi
regionale sau minoritare, în as a fel încât diviziunile administrative
existente ori noi să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei
limbi regionale sau minoritare."
- de asemenea, conform art. 16 din Conventia cadru pentru
protectia minoritătilor nationale, ratificată prin Legea nr. 33/1995, „părtile
se vor abtine să ia măsuri care, modificând proportiile populatiei din arii
locuite de persoane apartinând minoritătilor nationale, sunt îndreptate
împotriva drepturilor si libertătilor decurgând din principiile în scrise în
prezenta conventie-cadru".
- o problemă specifică este ridicată de art. 5 din Carta
europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, care
reglementează protectia limitelor teritoriale ale unitătilor
administrativ-teritoriale, si conform căreia „pentru orice modificare a
limitelor teritoriale locale, colectivitătile locale în cauză trebuie să fie
consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea
permite"etc.
În
concluzie, trasarea limitelor noilor regiuni trebuie efectuată cu respectarea
acestor principii, care ar trebui reluate în textul legii fundamentale, în
articolul care va reglementa organizarea administrativ-teritorială.„
Articolul
11. din Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei
stipulează, că „în acele regiuni, unde persoanele care apartin unei minorităti
nationale formează majoritatea, acestia au dreptul la organe administrative
autonome sau la statut special, în concordantă cu situatia lor istorică sau
teritorială specifică”.
În
cazul Rezolutiei 1334/2003 a Adunării Parlamentare al Consiliului Europei
însusi titlul precizează, că regiunile autonome din Europa sunt exemple
pozitive în solutionarea conflictelor. Articolul 12 din această recomandare
stipulează, că faptul că un stat este unitar nu vine în contradictie cu
existenta pe teritoriul lui a unor regiuni autonome, iar articolul 16 vorbeste
despre necesitatea, ca statul să trateze cu întelegere dacă o comunitate etnică
cu traditii istorice solicită autodeterminare.
Cu
ocazia aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral, să
respecte aceste recomandări, iar de atunci a afirmat de foarte multe ori, că
politica sa fată de minorităti se bazează pe principiile europene.
Cu
ocazia vizitei din aprilie 2013 la Consiliul Europei, premierul Victor Ponta a
promis, că la regionalizarea tării se vor respecta toate angajamentele
internationale ale României.
Cu
toate acestea, România nu a pus în practică nimic din aceste principii, ba mai
mult, cu ocazia procedurii legislative legate de proiectul de lege privind
Statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, Consiliul Legislativ al
parlamentului, dând o interpretare abuzivă si de rea credintă articolului 12
din recomandarea 1201, l-a folosit aceasta drept argument tocmai împotriva
drepturilor colective.
Cei
peste 23 de ani care au trecut din decembrie 1989 au demonstrat, că aceste
probleme ale poporului secuiesc nu se pot rezolva la nivelul statului. Din 1993, formatiunile politice maghiare
din România au depus eforturi considerabile, pentru ca în cadrul statului să
înceapă o dezbatere deschisă si la obiect despre autonomie. Multumit acestor
eforturi, deja se poate vorbi în public, obiectiv si fără patimi despre acest
subiect. Un fapt deosebit de important este acela, că în 2007-2008 s-a
organizat un referendum în Tinutul Secuiesc, al cărui rezultat este extrem de
clar: 210.000 de persoane (peste 99% dintre cei care au participat) s-au
pronuntat în favoarea autonomiei Tinutului Secuiesc. Într-o democratie
doleantele poporului sunt respectate, asa ar trebui să procedeze si autoritătile
din România.
În
privinta suportului extern însă situatie este mai putin fericită. Guvernul si
parlamentul de la Bucuresti - prin diferite metode - au reusit mereu să creeze
impresia falsă, că procedează în mod democratic, respectând vointa poporului
secuiesc. Ar fi deci un pas extrem de important, dacă autoritătile locale din
Tinutul Secuiesc ar formula critici cu privire la asa zisa rezolvare a
problemelor minoritătilor nationale din România, respectiv cu privire la
preconizata regionalizare a tării, care în forma propusă de guvern ar avea
consecinte deosebit de nefaste pentru Tinutul Secuiesc, si ar formula chiar ei
doleanta comunitătilor pe care le reprezintă. Din aceste motive, ca
reprezentanti ai comunei/orasului/municipiului ________________ adoptăm
prezenta
Petitie
prin care:
-
Solicităm Parlamentului si Guvernului României, să respecte toate angajamentele
internationale ale României, în domeniul protectiei minoritătile nationale.
(2)
În acest sens solicităm cu precădere respectarea principiilor continute în Art.
11 din Recomandarea 1201/1993 si Art. 12 si Art. 16 din Recomandarea 1334/2003
ale Adunării Parlamentare al Consiliului Europei, respectiv Carta Europeană a
Limbilor Regionale sau Minoritare.
-
Solicităm, ca să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie
denumită Tinutul Secuiesc, si care să cuprindă toate localitătile din anexa la
prezentul memorandum si numai aceste localităti.
-
Solicităm un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, ce va
fi înaintat parlamentului României.
-
Solicităm ca delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul acestei
regiuni să se realizeze prin referendum local.
-
Solicităm, ca în acele unităti teritorial-administrative în care ponderea unei
minorităti nationale depăseste 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca si
limbă oficială în unitătile teritorial-administrative
respective, având acelasi statut cu limba oficială a statului.
_______________________,
la ___ ___ 2014
În
numele Consiliului Local _______________
Presedinte
de sedintă: ____________________
Semnătura:
_______________________
